Orânduirea feudală și-a creat stilul ei propriu, stilul romanic.
Denumirea de stil romanic este nouă. Abia în secolul al XIX-lea s-a conferit acestui stil, caracterizat de construcții prin bolți și arce circulare, această denumire.
Stilul romanic are ca elemente de bază motive proprii ale diferitelor popoare venite din Asia, apoi motive împrumutate din Asia Mică (Siria, Armenia) și, în sfârșit, influențele culturii romane.
Cel mai caracteristic pentru epoca orânduirii feudale este cetatea, “burg-ul” seniorului. Cetatea este așezată pe cele mai importante puncte strategice, pe înălțimi, într-un loc astfel ales încât accesul să fie cât mai greu. Aceasta este construită pentru a rezista atacului și asediului dușman. Ea are ziduri foarte groase din piatră și ferestre foarte mici. Aici locuiește feudalul cu familia și slujitorii săi.
În acest mediu rece și războinic, fără confort și fără comoditate, veșnic pregătit pentru apărare, cu arma în mână, sau pentru fugă, interiorul reflectă această viață precară.
Încăperile sunt foarte înalte, reci; veșnic domnește o semiobscuritate. Numai monumentalitatea coloanelor și a căminelor aduc o oarecare notă artistică.
Mobila corespunde clădirii și modului de viață. Tehnica atât de dezvoltată a romanilor este complet uitată. Prelucrarea fină a materialelor prețioase, incrustația, furniruirea s-au pierdut.
Mobila este confecționată din lemn, în special din stejar, într-o tehnică dulgherească, cu ferăstrăul, dalta și ciocanul. Decorația sculpturală este primitivă, fără plastică, cele mai importante elemente de decorație fiind fierăria – balamale și paftale grele și cuie. Rolul primordial al fierăriei este de a contribui la soliditatea piesei, insuficient asigurată prin tehnica destul de rudimentară a prelucrării lemnului. Din această necesitate s-a făcut o virtute, fierăria forjată devenind o decorație.
Cea mai bogată folosire ornamentală a fierăriei a avut loc în Spania, unde cuiele și paftalele se foloseau în scop pur decorativ.
Motivele decorative sunt în mare parte împrumutate din arhitectură, reprezentând șiruri de arcade pe stâlpi simpli sau conjugați. S-au folosit și motive strunjite, globuri, ove și discuri, ornamentații dințate și motive de tablă și șah.
Motivele vegetale preferate au fost lujerii în compoziție bogată, cu frunze și ciorchini.
