Egiptenii au creat, în formă mai mult sau mai puțin primitivă, toate tipurile de mobilier existente și astăzi: taburetul, taburetul pliant, scaunul, fotoliul, patul, patul pliant, masa dreptunghiulară și rotundă, sipetul, lada și tot felul de etajere. Mobila are o construcție simplă și clară, ca urmare a tehnicii primitive, mai mult dulgherie decât tâmplărie. Elementele constructive principale ale mobilei egiptene își îndeplinesc scopul arhitectonic, dar nu sunt legate între ele în mod organic, ca formă de prezentare artistică, astfel ca opera întreagă să dea impresia de unitate.
Egiptenii au introdus în mobilă forma de picioare de animale (în special de leu și de taur). Aceste elemente sunt folosite în mod natural – picioarele din față imită picioarele dinainte ale animalelor, cele din spate ale mobilei imită picioarele dinapoi, dar lipsește legătura organico-artistică.
Elementele de rezistență care au menirea să suporte greutatea și să servească drept sprijin pentru mâini sau corp, sunt imitate nemijlocit după natură, adică imită picioarele animalelor.
Pentru decorarea mobilei, egiptenii foloseau sculptura, incrustația și mai ales pictura. Elementele decorative sunt figurale, naturale și geometrice. Dintre elementele figurale, egiptenii foloseau de preferință picioarele de animale, în special de leu și de taur, precum și figuri de lei, tauri, sfincși, scarabei și vulturi. În sculptura decorativă, egiptenii s-au bazat mai mult pe jocul de volum decât pe scoaterea în evidență a detaliilor.
Motivele naturale de predilecție erau floarea și bobocul de lotus, crinul, frunza de palmier, trestia și papirusul. Elementele decorative și geometrice erau construite din decorații de suprafață, adesea în formă de șah și de decorații liniare, în formă de valuri, labirinturi (meandre complicate) etc. Decorația geometrică era întrețesută cu elemente florale, animale stilizate și hieroglife. Uneori, mobilierul era decorat cu picturi reprezentând scene religioase sau laice.
Taburetul era pătrat sau dreptunghiular și jos, ca în general la popoarele orientale. Șezutul era tapisat. Existau forme de taburete fixe și pliante, acestea din urmă având picioarele în X, cu încheieturile legate între ele printr-un tirant în formă de bară metalică sau șipcă de lemn.
În ceea ce privește scaunul, egiptenii au găsit forma de bază a acestuia. Ei tindeau spre comoditate, fără a putea însă realiza o linie plăcută. Bineînțeles, scaunul de curte se distingea printr-o compoziție artistică și o decorație bogată și frumoasă, fără a pierde caracterul rigid și lipsa de armonie în aplicarea decorației.
Fotoliul servea numai ca tron, era împodobit cu tot ce putea da arta timpului și era construit din lemn de specii tari, cu aplicații și incrustații de metal, fildeș, pietre semiprețioase, picturi și sculpturi. Tapițeria era din piele sau împletituri din piele acoperite cu perne foarte frumoase din țesături.
Patul se poate compara cu canapelele de astăzi. El era compus dintr-o lamă simplă așezată pe patru picioare, cele dinapoi fiind prelungite într-o tăblie de cap. Înăuntrul ramei se găsea o împletitură din piele. Pe pat se așeza o saltea acoperită cu o pătură sau o blană de animal și peste aceasta, perne decorative multicolore. În morminte s-au găsit, cu ocazia ultimelor săpături, paturi pliante originale și practice.
Masa la egipteni era rotundă, pătrată sau dreptunghiulară, servind pentru diferite scopuri – masă de lucru, de joc, de sufragerie, etajeră etc. Execuția este simplă, mergând până la primitivism. Masa nu făcea parte din mobilierul camerei, ci era adusă numai la nevoie. Acest rol secundar al mesei explică faptul că rezolvarea tehnică și artistică cu mult sub nivelul mobilierului de șezut sau de odihnă.
Nu se poate spune același lucru despre lada, care, prin bogăția de forme și de decorații pictate și aplicate, reprezintă piesa cea mai reușită și caracteristică a mobilierului egiptean.
Drept completare a decorației interioare, egiptenii aveau fel de fel de etajere, care serveau ca suport pentru obiectele de artă decorativă: vase de marmură, de faianță etc.
Arta europeană datorează egiptenilor crearea, în decursul unei istorii milenare, a tipurilor principale de mobilier, a tipurilor de unelte și a principiilor de tehnologie valabile. Arta Egiptului a influențat puternic stilurile lumii antice.
Clasicismul grec a avut la bază cultura și stilul egiptean și mesopotamian.
Stilul egiptean a avut atâta vitalitate, încât chiar după mii de ani de la desființarea statului egiptean antic, a exercitat din nou o influență nemijlocită asupra artei europene în jurul anului 1800, exprimată în stilul empire.
